For the complete experience, please enable JavaScript in your browser.
AcasăMisiuneEvenimenteDespreBlogCe valori morale promovează Drapelul?Câte ore sunt necesare pentru a învăța ceva absolut nou?Care sunt repercursiunile statului peste program?La scăldat: în apă, în testosteron și în cortizolÎnțelepciunea este un skillE o artă să rămânem copiiCare este legătura dintre imaginație și atingerea obiectivelor?Sunt român, la ce m-ajută?Trenul personalCe să mai înțelegem despre alimenteTriptofanul și fericireaCurajul și comunicareaDe ce te fac actele de binefacere mai fericit?Cum ne lecuim de despicat firul în patru?Cum cultivăm optimismul?La ce te ajută exprimarea recunoștinței?Când știe o mamă că e iubită?Ziua internațională a fericirii, la a treia edițieCare sunt activitățile gratuite care te fac și mai fericit?Care este definiția fericirii?De ce este important să iertăm?Omul sfințește locul!De ce simțim că renaștem primăvara?De ce ne rugăm iarna să vină primăvara?Ziua îndrăgostiților poate fi zilnicCe semeni aia culegi!Ai grijă ce-ți dorești!Cu răbdare treci şi marea!Contact
Copyright 2015 • Schmitz & Schmitz Enterprises SRL
Ora
despre
Fericire
SchmitzSchmitD05aR01aP02ZL-Madison1a

Newsletter Optimist

Numele
Email:
Mă înscriu
icon-sm-facebookicon-sm-linkedin
blog-small-teaser10648400_923677767646592_5227465922692918414_o

E o artă să rămânem copii

Profesorul meu de istorie, din liceu, spunea că este ”o artă să rămâi copil”. A spus-o patru ani de zile, din când în când, cu pauze dramatice, cu melancolie și bunătate în glas.

Abia când am trecut de 30 de ani am înțeles ce-a vrut să spună.

Arta de a rămâne copil


Se referea la puritatea și inocența noastră, la ochii noștri mirați cu fruntea mereu descrețită.
Se referea și la cei 3 magi: Creativitate, Curiozitate și Curaj, cu care noi ne-am născut.
Se referea la bucuria și zâmbetul nostru și ușurința cu care ofeream îmbrățișări.

”Nu mă fac eu mare!”


Azi suntem mari. Și parcă-mi răsună în minte ”Nu mă fac eu mare!”. M-am făcut mare!

Mă uit în urmă, în urmă cu peste 25-30 de ani, și văd că schimbarea este posibilă. Uneori, direcția ei este nepotrivită, dar mă uit în urmă, iar, și chiar mi-e clar că schimbarea este posibilă.

Și cu acestea-n minte am reînvățat să mă bucur, să zâmbesc și să ofer, fie ele doar îmbrățișări, zâmbete și vorbe bune pentru început.

Apoi am plecat în redescoperirea celor trei magi și la doi pași am fost întâmpinată de magul Curajului. Purta la el o desagă în care am fost surprinsă să văd toate valorile mele morale.

Ghidată de entuziasmul Curajului și hrănită cu valorile morale am început drumeția în căutarea celorlalți doi. După dealuri, văi l-am întâlnit pe magul Curiozității, iar de la el și până la magul Creativității a mai fost o singură aruncătură de băț.

Astăzi, cu ochii mirați, îmi descrețesc fruntea de câte ori o surprind și continui să fac ochii roată în căutarea purității și inocenței cu care m-am născut.

La mulți ani, Copile!


2014, Reuniunea de liceu, alături de proful de istorie